SF. MAXIMILIAN MARIA KOLBE , Pr. m. ( 1894 - 1941 ) .

"Scopul vieții mele este cucerirea lumii pentru Cristos , prin Neprihănita . "  -  M. Kolbe 
 

Când îl invocăm pe Sfântul Maximilian M. Kolbe , ne gândim imediat la jertfa supremă a vieții sale , la Auschwitz , unde s-a oferit pentru pedeapsa cu moartea în locul unui deținut, tată de familie . 

     ACT DE CONSFINȚIRE

     Rugăciunea zilnică a 

   Sf. Maximilian Kolbe 

" Fecioară Neprihănit Zămislită , Regina Cerului și a pământului , Scăparea păcătoșilor și Maica preaiubitoare , Căreia Dumnezeu a vrut să-i încredințeze toată rânduială Îndurării , iată-mă la picioarele Tale , sărman păcătos ce sunt ; Te implor cu umilință , primește ființa mea întreagă ca bun al Tău și proprietatea Ta ; lucrează în mine după voința Ta , în sufletul meu și în trupul meu , în viață mea și în moartea mea ca și în veșnicia mea . Înainte de toate , dispune de mine cum dorești Tu , ca să se împlinească în sfârșit, ceea ce s-a spus despre Tine : " Femeia va zdrobi capul Șarpelui " , și de asemenea , " Tu singură vei învinge ereziile în lumea întreagă " . Fie ca în mâinile Tale preacurate , atât de pline de milă , să devin o unealtă a iubirii Tale , capabilă să reinsufleteasca și să facă să înflorească din plin atâtea suflete nepăsătoare sau rătăcite . Astfel , se va extinde nemărginit domnia Inimii dumnezeiești a Lui Isus .
 Într-adevăr , simpla Ta prezență atrage harurile care convertesc și sfințesc sufletele , fiindcă Harul izvorăște din Inimă dumnezeiască a Lui Isus peste noi toți , trecând prin mâinile Tale de Mamă . Amin .

Maximilian Kolbe , s-a născut la 7 ianuarie 1894 , într-o familie de ţesători săraci . La botez i s-a pus numele Raimond . Copil fiind , pe când se ruga în faţa unei statui a Maicii Domnului , Fecioara Maria i-a arătat două coroane , una de trandafiri albi , alta de trandafiri roşii , şi i-a propus să aleagă . Raimond le-a luat pe amândouă : ele sunt simbolul vieţii sale de curăţenie sufletească şi de jertfă . După multe frământări , s-a hotărât să intre în Ordinul călugărilor Minori Conventuali . Pentru studiile de filozofie şi teologie a fost trimis la Roma , unde a luat cunoştiinţă de minunatele monumente ale trecutului glorios al credinţei , dat şi de rănile adinci ale prezentului . Pentru a contribui la vindecarea acestor răni , concepe organizarea unei imense cruciade de rugăciuni şi într-ajutorare în trăirea vieţii creştine sub ocrotirea Maicii Neprihănit Zămislite .

În ziua de 17 octombrie 1917 împreună cu alţi şase colegi se consfinţeşte Preacuratei Fecioare Maria şi întemeiază asociaţia numită: « Militia Imaculatae » , 

« Oastea Neprihănitei » . Ei şi-au propus ca prin sfinţirea vieţii proprii, prin rugăciune şi activitate concretă să lucreze la cunoaşterea şi imitarea Fecioarei Neprihănite , Maica lui Cristos , Maica Bisericii . După ce a fost sfinţit preot s-a reîntors în Polonia , unde , cu multă jertfă, învingând greutăţi de
neînvins omeneşte vorbind , a ajuns să organizeze lîngă Varşovia
 un « Oraş al Neprihănitei » - 
«  Niepokala-now» . Aici , sub conducerea a şase preoţi , aproape şapte sute de fraţi, unii specialişti de înaltă calificare , toţi atraşi de idealul Neprihănitei , trăiau şi lucrau într-o atmosferă serafică de sărăcie şi pace . Aveau cea mai mare tipografie din Europa şi editau diferite publicaţii în cinstea Maicii Domnului , în milioane de exemplare .

După ce consolidează fundaţia de lîngă Varşovia , îndemnat de un grup de japonezi entuziasmaţi de cele ce se petreceau la «Niepokalanow» , se duce în Japonia în 1930 , împreună cu câţiva fraţi. Ajung în luna martie iar în luna mai , luna Mariei , apare în limba japoneză primul număr al revistei «Cavalerul Neprihănitei» . Se stabileşte la Nagasaki unde întemeiază o mănăstire care în 1945 va avea peste o sută de fraţi . La întoarcerea în ţară străbate cu trenul întreaga Rusie . Peste tot vorbeşte cu înflăcărare despre Neprihănita Zămislire şi ajută pe nenumăraţi oameni , creştini şi necreştini , să înţeleagă şi să experimenteze că prin Ea se apropie de Dumnezeu , devin mai buni şi mai curaţi la suflet . În mănăstirile întemeiate de el , fraţii se salutau rostind numele : Maria ; la fiecare bătaie de ceas , îndreptau un gând către Regina Apostolilor , spunînd «Ave Maria» . Evlavia şi încrederea lor în Neprihănita Fecioară Maria şi-au dovedit tăria în munca imensă pe care au depus-o cu bucurie , dar în deosebi în încercarea grea a războiului .

Când armatele germane au ocupat Varşovia , una din primele măsuri a fost risipirea fraţilor din Niepokalanow şi confiscarea maşinilor . În luna februarie din anul 1941 , Părintele Maximilian este arestat pentru a doua oară şi aruncat în închisoarea din Pawiak ; de aici , în luna mai este transferat la Oswiecim (Auschwitz) , unde va primi şi coroana de trandafiri roşii a morţii de martir . După terminarea războiului , au început demersurile pentru ridicarea lui la cinstea sfintelor altare . În anul 1974 , Papa Paul al Vl-lea l-a trecut în rândul «Fericiţilor» , iar în anul 1982 - 10 octombrie , Papa loan Paul al II-lea l-a declarat Sfânt .

Rugăciunea Zilei :

Doamne Dumnezeul nostru , care ai dat Bisericii și lumii întregi pe 
Sf. Maximilian M. Kolbe , preot și martir al dragostei pentru Fecioara Neprihănită Maria , care s-a dedicat în întregime misiunii apostolice și în slujirea eroică pentru aproapele , prin mijlocirea sa , dăruiește-ne Doamne , harul , pentru slava numelui Tău , de a ne angaja fără rezerve pentru binele omenirii , ca să imităm , în viață și în moarte pe Cristos , Fiul Tău . Amin .

SF. MAXIMILIAN M. KOLBE ,

martir al dragostei faţă

de aproapele 

roagă-te pentru noi !